Legea nr. 314/2009 a fost publicata joi in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 694 si intra in vigoare in 10 zile de la data publicarii.

Legea vizeaza modificarea OUG nr. 30/2006 privind functia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.

Astfel, conform noilor prevederi, vor face obiectul verificarii aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor cu valoare estimata, fara TVA, egala sau mai mare decat pragurile valorice prevazute la art. 124 din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.

Pragurile valorice prevazute la art. 124 din OUG nr. 34/2006 sunt urmatoarele:
a) pentru contractul de furnizare: 100.000 euro; 
b) pentru contractul de servicii: 100.000 euro; 
c) pentru contractul de lucrari: 750.000 euro

Potrivit noii legi, in situatii justificate, pot exista si exceptii de la aceste praguri, cand obiectul verificarii l-ar putea face contracte cu valori mai mici, metodologia de selectie urmand sa fie stabilita prin norme de aplicare. 

Pana in prezent, pragurile valorice pentru verificarea procedurala au fost cele prevazute de OUG nr. 30/2006:
a) contractele de lucrari si contractele de concesiune de lucrari cu valoare estimata, fara TVA, mai mare sau egala cu 250.000 de euro; 
b) contractele de servicii si contractele de concesiune de servicii cu valoare estimata, fara TVA, mai mare sau egala cu 40.000 de euro; 
c) contractele de furnizare cu valoare estimata, fara TVA, mai mare sau egala cu 40.000 de euro; 
d) acordurile-cadru incheiate in vederea atribuirii contractelor prevazute la lit. a)-c). 

Conform OUG nr. 30/2006, Ministerul Finantelor Publice este institutia responsabila pentru indeplinirea functiei de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor care intra sub incidenta legislatiei privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii. 

Potrivit aceluiasi act normativ, verificarea vizeaza etapele procesului de achizitie publica, dupa publicarea anuntului de participare pana la atribuirea si semnarea contractului. In situatiile exceptionale reglementate de lege, in care este permisa incheierea contractului fara publicarea prealabila a anuntului de participare, verificarea priveste etapele procesului de achizitie incepand cu transmiterea invitatiei de participare la negociere pana la atribuirea si semnarea contractului.

stire preluata de pe www.avocatnet.ro

1. Alegeti programele de finantare cele mai potrivite pentru specificul activitatilor dorite de dumneavoastra.
2. Procurati-va pachetului informativ al programului de finantare.
   Descrierea detaliata a programului trebuie studiata cu atentie, astfel incat sa puteti stabili cu certitudine ca programul va poate fi de folos si ca indepliniti toate conditiile de eligibilitate pentru a putea participa la licitatie.
3. Completati documentatia solicitata de finantator si colectati documentele necesare ca anexe obligatorii in cadrul proiectului.
   
4. O atentie speciala trebuie acordata informatiilor anexe suplimentare – nesolicitate expres de finantator – care pot fi utilizate ca argumente in favoarea proiectului dumneavoastra (studii, date statistice, scheme, strategii guvernamentale in domeniile vizate de proiect etc.).
   
5. Este recomandat sa incheiati aceasta etapa cu cel putin cateva zile inainte de data limita de depunere a proiectelor, pentru a dispune de timpul necesar pentru verificarea finala.
6. Depuneti proiectul la adresa anuntata de finantator, inainte de data limita.
   In general, aceasta data limita se refera la ziua si ora la care proiectul este primit si inregistrat in evidentele finantatorului ca participant la licitatie si nu la data expedierii lui de la sediul solicitantului catre finantator (data postei). Aceasta situatie trebuie avuta in vedere de la inceput in planificarea realizarii proiectului, tinand cont de faptul ca serviciile de curierat (Posta Romana sau firmele private) au nevoie de cel putin 24 de ore pentru transportul coletelor intre localitati aflate in judete diferite.
7. Analizati rezultatul licitatiei, comunicat de finantator fiecarui solicitant in parte.
   
8. Pentru proiectele castigatoare, urmeaza implementarea propriu-zisa a proiectului, prin semnarea contractului de finantare intre finantator si solicitantul care a depus proiectul castigator.
   
9. Pentru proiectele necastigatoare, este momentul analizei punctajului obtinut de proiect, etapa esentiala in cazul in care intentionati sa depuneti un alt proiect. Intre anumite limite, aceste concluzii sunt utile si atunci cand sunteti interesat ulterior de un alt program de finantare, chiar oferit de alt finantator.

Aici mai pot fi adaugate cateva sfaturi utile:

1. Acordati tot timpul necesar pentru realizarea proiectului de finantare.
   De regula, in faza de inceput a proiectului este posibila aparitia unor situatii de subapreciere a efortului necesar, inclusiv ca urmare a capacitatii reduse de identificare clara si completa a tuturor informatiilor si documentelor necesare si utile pentru proiect.
   In plus, licitatiile de proiecte sunt lansate, uneori, cu putin timp inainte de termenul limita de depunere a proiectelor, iar centralizarea informatiilor necesare poate solicita un volum de munca suficient de mare pentru a justifica acordarea unui interval important de timp pentru realizarea proiectului.
2. Porniti de la o idee de activitate identificata in prealabil ca fiind necesara pentru dumneavoastra (achizitia unui echipament mai performant, dezvoltarea unor activitati existente, initierea de noi activitati etc.) si care poate fi adaptata pentru cerintele specifice ale finantatorului, in loc de a imagina o activitate pornind de la cerintele ghidului de finantare.
   Astfel, veti economisi din timpul si efortul uman necesar pentru documentarea activitatii vizate care, fiind bine cunoscuta de dumneavoastra, poate fi prezentata si argumentata complet si convingator.
3. Stabiliti o persoana care sa aiba in responsabilitate realizarea proiectului de finantare si un grup de colaboratori – in particular o persoana pentru legatura cu partenerul/partenerii din cadrul proiectului (de regula, este nevoie de mai multe persoane pentru a aduna in timp util toate informatiile necesare).
4. Acumulati din timp toate informatiile semnificative care pot argumenta avantajele proiectului realizat de dumneavoastra.
5. Clarificati in detaliu care sunt informatiile solicitate in cadrul cererii de finantare, inclusiv prin realizarea unor contacte si discutii cu persoanele special desemnate in acest scop de catre finantator.

Cadrul institutional 

-reprezintă sistemul de comitete de monitorizare, coordonare şi evaluare şi autorităţi de management, certificare, plată şi audit. Cadrul instituţional creionează mecanismul care va gestiona şi distribui fondurile către beneficiari.

Cadrul Instituţional reprezintă sistemul de instituţii guvernamentale (comitete de coordonare, monitorizare şi evaluare şi autorităţi de management, audit, certificare şi plată) care gestionează Fondurile Structurale şi distribuie aceste fonduri către beneficiari. 

Cadrul instituţional naţional este unul relativ complex şi greoi, construit pe două nivele de management (Strategic si Operaţional) suprapuse peste două nivele teritoriale (Naţional si Regional) şi peste două nivele tematice (General şi Sectorial):

Nivelul Strategic este constituit din instituţii cu atribuţii de coordonare si monitorizare denumite Comitete de Monitorizare.

Nivelul Operaţional este compus dintr-o serie de Autorităţi de management, Audit, Evaluare ex-ante şi Plata.

Autoritatile de management

-sunt instituţii publice la nivel naţional care asigură gestionarea asistenţei financiare din Fondurile Structurale.

Se constituie o Autoritate de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar şi câte o Autoritate de Management pentru fiecare Program Operaţional. 

Comitete de monitorizare

sunt organismele care se infiinţeaza de România, în calitatea de stat membru, cu rolul de a asigura coordonarea Cadrului de Sprijin Comunitar şi a Programelor Operaţionale, precum şi de a urmări eficacitatea şi calitatea implementării asistenţei comunitare, impactul şi modul de utilizare a acesteia şi respectarea Regulamentelor Uniunii Europene privind utilizarea acestor fonduri.

Se constituie un Comitet de Monitorizare pentru Cadrul de Sprijin Comunitar şi câte un Comitet de Monitorizare pentru fiecare Program Operational precum şi un Comitet de Monitorizare privind proiectele mari de investiţii în infrastructură şi mediu, finanţate prin Fondul de Coeziune.

Autoritatile de plata

-reprezintă organisme la nivel naţional desemnate de Statul Român în calitate de stat membru, având rolul elaborării şi înaintării cererilor de plată şi primirii de la Comisie a sumelor provenind din fiecare Fond Structural. 

Organismele intermediare

-sunt instituţiile desemnate la nivel central, regional sau local de către autorităţile de management sau autoritatea de plată şi care, prin delegare de atribuţii de la aceste autorităţi, implementează măsurile din programele operaţionale şi acţionează în relaţia cu beneficiarii finali. Delegarea de atribuţii către organismul intermediar şi reglementarea mecanismelor de coordonare şi control ale acestuia de către autoritatea care deleagă se fac pe baza contractuală. Autorităţile de management sau Autoritatea de plată rămân responsabile pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor delegate precum şi a operaţiunilor finanţate prin instrumentele structurale. Aici se vor depune cererile de finanţare, rapoartele intermediare de progres şi cele finale, cererile de plată, notificările şi tot de aici veţi primi informaţii, pachetul de formulare etc. Este interfaţa ta de lucru cu autorităţile. Plata o vei primi de la Autoritatea de plată sau, în cazul plăţilor indirecte, tot de la Organismul intermediar.

Autoritatea de audit

-este un organism fără personalitate juridică, independent din punct de vedere operaţional faţă de Curtea de Conturi şi are sediul în municipiul Bucureşti. În conformitate cu prevederile legislaţiei comunitare şi naţionale aplicabile programelor ISPA şi SAPARD, precum şi fondurilor aferente asistenţei financiare acordate de Uniunea Europeană României în perioada postaderare, atribuţiile Autorităţii de audit sunt, în principal, următoarele: audit de system, verificarea cheltuielilor eligibile declarate.

După 1 ianuarie 2007 ajutorul financiar oferit de Uniunea Europeana României este reprezentat de Instrumentele Structurale. Acestea sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea discrepanţelor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale.

Uniunea Europeana promovează o politică de coeziune economică şi socială care are 3 mari obiective pentru perioada 2007-2013:

1. CONVERGENŢA – este un obiectiv finanţat cu 80% din bugetul destinat fondurilor structurale şi de coeziune, care vizează regiunile din statele membre ale Uniunii Europene care au un PIB / pe locuitor mai mic decât 75% din media comunitară;
2. COMPETIVITATEA REGIONALĂ ŞI OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ – este al doilea obiectiv, finanţat cu 15% din bugetul destinat fondurilor structurale şi de coeziune, care vizează regiunile care nu sunt eligibile în cadrul obiectivului de convergenţă;
3. COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ – este obiectivul finanţat cu doar 5% din bugetul destinat fondurilor structurale şi de coeziune şi se referă la cooperarea transnaţionala, cooperarea transfrontalieră şi cea interregională.

Pentru 2007-2013 există trei instrumente financiare cunoscute ca Fonduri Structurale şi de coeziune, respectiv:

1. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – reglementat prin regulamentul nr. 1080/2006 al Consiliului Uniunii Europene şi al Parlamentului European, care susţine dezvoltarea economică durabilă la nivel regional şi local;
2. Fondul Social European (FSE) – reglementat prin Regulamentul nr. 1081/2006 al Consiliului Uniunii Europene şi al Parlamentului European;
3. Fondul de Coeziune – reglementat prin Regulamentul nr. 1084/2006 al Consiliului Uniunii Europene

Şi două Acţiuni Complementare, respectiv:

1. Fondul European pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală (FEADR)
2. Fondul European pentru Pescuit (FEP)

La nivelul ţărilor membre, există o serie de documente care pornind de la obiectivele cheie ale Politicii Regionale şi realizând o serie de analize la nivel naţional, stabilesc ariile prioritare, cu alte cuvinte stabilesc priorităţile naţionale de dezvoltare. Acestea sunt în concordanţă cu cele europene, dar sunt adaptate situţiilor specifice din fiecare ţară.

În România există un Plan Naţional de Dezvoltare (PND), care a stabilit următoarele priorităţi naţionale de dezvoltare:

• Creşterea competivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere
• Dezvoltarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului
• Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întarirea capacităţii administrative
• Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii in sectorul agricol
• Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării

Pentru mai multe detalii despre fondurile structurale va rog sa accesati pagina resurse.